Mehedinti News - comentarii politice

Primarul Orşovei, Constantin Brăgaru (PDL), demis de subprefect

2012-01-03T15:42:00.000+02:00

Primarul Orşovei, Constantin Brăgaru (PDL), acuzat de ANI că s-a aflat în incompatibilitate în iulie 2011, a fost demis printr-un ordin de încetare a mandatului de primar, semnat marți de subprefectul de Mehedinţi, Ioan Suru.

În actul menționat se precizează că mandatul încetează după ce a fost constată starea de incompatibilitate în perioada 25 iunie 2008 - 19 ianuarie 2009, când Brăgaru a fost, în acelaşi timp, primar şi administrator la societatea comercială S.C. Cobra SRL, susține Mediafax.

Constantin Brăgaru a fost informat în decembrie 2010 despre declanşarea activităţii de evaluare, precum şi cu privire la drepturile sale, iar în iunie 2011 i s-a comunicat că au fost identificate diferenţe semnificative între averea dobândită şi veniturile realizate. În 7 iulie, Brăgaru a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere.

În acest caz, evaluările au demarat în 17 noiembrie 2010, ca urmare a sesizărilor formulate de către Instituţia Prefectului Mehedinţi şi Primăria Municipiului Orşova, cu privire la posibila încălcare a legislaţiei privind regimul juridic al incompatibilităţilor de către ediul Brăgaru.

Asupra primarului Orșovei planează și suspiciuni privind existența infracțiunii de fals în declarații, deoarece nu a menţionat, în declaraţia de interese depusă după validarea mandatului de primar funcţia de administrator la societatea comercială S.C. Cobra SRL.

Suru a declarat marţi că atribuţiile primarului din Orşova vor fi preluate de viceprimarul municipiului, după care Consiliul Local va stabili un alt viceprimar.

Subprefectul de Mehedinţi, Ioan Suru, a precizat că a semnat Ordinul în lipsa prefectului, care este în concediu, iar atribuțiile primarului demis vor fi preluate de viceprimarul municipiului, în locul căruia Consiliul Local va desemna un succesor.

Ioan Suru a mai precizat că în cazul lui Constantin Brăgaru au fost încălcate prevederile articolelor 87 şi 91 din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitătilor publice.

Sursa:

Constantin Brăgaru, primarul Orșovei, demis de subprefect

dcnews.ro

Interesanta actiunea de "curatenie", declansata in PDL.

In prag de alegeri, nu ar strica si altora.

Admin

Mironescu şi alţi trei acuzaţi în dosarul afacerilor din Portul Constanţa, eliberaţi din arest

2011-06-22T03:56:00.000+03:00

Mironescu şi alţi trei acuzaţi în dosarul afacerilor din Portul Constanţa, eliberaţi din arest .

Fostul secretar general în MAI, Laurenţiu Mironescu şi alte trei persoane acuzate în dosarul afacerilor ilegale din Portul Constanţa vor fi cercetaţi în libertate, după ce completul de cinci judecători al ÎCCJ a admis recursurile acestora împotriva prelungirii arestării preventive.

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursurilefăcute de Laurenţiu Mironescu - fost secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor, Liviu Bratu - adjunct al şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, Adrian Pătraşcu - ofiţer de poliţie, comandant al "Grupului de nave" Constanţa din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi Corneliu Păun, împotriva deciziei de sâmbătă a Secţiei penale a instanţei supreme prin care măsura arestului preventiv în cazul acestora s-a prelungit cu 30 de zile.

Cei patru vor fi puşi în libertate în noaptea de miercuri spre joi, când expiră perioada de arest preventiv, astfel cum a fost stabilită conform ultimei decizii de prelungiure a mandatului.

Instanţa supremă a decis, sâmbătă, ca cele 28 de persoane din "gruparea Mironescu" să rămână în continuare în arest, admiţând propunerea procurorilor anticorupţie de prelungire cu 30 de zile a mandatelor emise pe numele acestora în dosarul privind importurile nelegale din Portul Constanţa.

În acest dosar sunt cercetate de procurorii anticorupţie 30 de persoane, dintre care 28 au fost arestate şi una a primit mandat de arestare în lipsă.

Astfel, în 25 mai au fost arestaţi Laurenţiu Mironescu, fost secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor, Eugen Bogatu, fost director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Liviu Adrian Durbac, şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, în prezent şef al Biroului Vamal Târguri şi Expoziţii Bucureşti, Liviu Costel Bratu şi Claudiu-Constantin Olteanu, adjuncţi ai şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, Adrian Sorin Pătraşcu, ofiţer de poliţie, comandant al "Grupului de nave" Constanţa din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, precum şi inspectori, lucrători, comisionari şi intermediari vamali, asociaţi şi administratori ai unor firme. De asemenea, instanţa a emis mandat de arestare preventivă în lipsă pentru El Haj Ahmad, cetăţean libanez, intermediar vamal.

În acest dosar este cercetat şi senatorul PDL Mircea Marius Banias, în cazul acestuia procurorii luând măsura interdicţiei de a părăsi ţara pentru 30 de zile, fiind acuzat de aderare la un grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la delapidare.

"Gruparea Mironescu" se ocupa cu "captura statului", noţiune care exprimă forma cea mai înaltă a corupţiei, respectiv corupţia generalizată, pentru care este nevoie de mulţi oameni, persoane bine plasate şi influente, susţin anchetatorii.

Eugen Bogatu, fostul director al Direcţiei Domenii Portuare din Constanţa, este considerat de procurorii anticorupţie "leader" al grupului infracţional, care derulau afaceri ilicite în Portul Constanţa.

Procurorii îl acuză pe Eugen Bogatu că "s-a implicat în activitatea de colectare a sumelor de bani prin intermediul comisionarilor vamali Dragoş Iulian Tudoran şi Valentin Ţiripan", dar şi că "a intervenit" la Liviu Durbac, şeful Biroului Vamal Constanţa Sud-Agigea, pentru a ajuta o firmă să importe ilegal mărfuri subevaluate.

Bogatu este acuzat că, în 22 octombrie 2010, "a ordonat blocarea completă a tuturor mărfurilor importate prin Biroul Vamal Constanţa-Sud Agigea, pentru a-i determina pe intermediarii vamali Marin Dodu, acţionar la SC Fotbal Club Progresul Bucureşti SA, şi Akram Nasser Abdel Rahman Bani Mustafa să îşi achite «taxele» către membrii grupului infracţional".

Potrivit DNA, în perioada 2010-2011, la grupul condus de Bogatu au aderat Sunai Cadîr, director al Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Constanţa, Liviu Durbac, şef al Biroului Vamal Constanţa Sud-Agigea şi Liviu Costel Bratu, adjunct al şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea. Potrivit procurorilor, aceştia "au aderat şi sprijinit grupul infracţional organizat prin folosirea în mod discreţionar a funcţiilor publice deţinute".

Claudiu-Constantin Olteanu, adjunct al şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, singur sau ajutat de doi subordonaţi de-ai săi - Adrian Milea şi Valentin Roşculeţ -, prin intermediul comisionarului Dragoş Iulian Tudoran, "a pretins diverse sume de bani de la mai mulţi intermediari vamali şi importatori, printre care Ahmad El Haj, Akram Nasser Abdel Rahman Bani Mustafa, Mohamad Rouchdi, Mihai Culea şi Laurenţiu Catargiu".

Olteanu a cerut bani şi atunci când importurile erau ilegale, dar şi atunci când toată marfa pe care comercianţii vroiau să o aducă în ţară venea legal, însoţită de toate actele necesare.

În unele cazuri, tot în schimbul unor sume de bani, Olteanu "a pus la dispoziţia membrilor grupului informaţiile necesare desfăşurării activităţilor ilegale la nivelul Biroului Vamal Constanţa Sud-Agigea".

În acelaşi scop, un alt inculpat din dosar, Ioan-Dan Didilescu, inspector vamal în cadrul DJAOV Constanţa, i-a cerut unui comisionar vamal "diverse sume de bani".

Între numele inculpaţilor din acest dosar apare şi cel al comandantului "Grupului de Nave" Constanţa, Adrian Sorin Pătraşcu. Acesta este acuzat că, în lunile iunie şi septembrie 2010, "a pus la dispoziţia inculpaţilor Guo Ning, comerciant chinez, şi Valentin Ţiripan, comisionar vamal, informaţii confidenţiale deţinute în virtutea atribuţiilor de serviciu şi de natură să le protejeze acestora activitatea infracţională". El a primit de la cei doi, potrivit procurorilor, "mărfuri importate din China şi băuturi alcoolice".

O altă faptă consemnată de procurori s-a petrecut în 16 februarie 2011, când Ionuţ Marius Scrioşteanu, şef al Biroului Vamal Slobozia, ar fi primit de la comisionarul vamal Dragoş-Iulian Tudoran 5.700 de dolari americani "pentru a încheia în mod ilegal şase operaţiuni de tranzit vamal la Biroul Vamal Slobozia".

"Grupul infracţional organizat" care s-ar fi constituit, potrivit procurorilor DNA, în vama Constanţa, prejudicia bugetul de stat cu sume între 50.000 şi două milioane de euro la fiecare transport.

"Sumele de bani erau cerute cu o frecvenţă zilnică, în cuantum cuprins între o mie şi 7.000 de dolari pentru fiecare transport. În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat, în unele situaţii, cu sume cuprinse între 232.186,12 lei şi 8.280.932 lei pentru fiecare transport de marfă introdus ilegal", potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Sursa: Mediafax.ro

Va mira?

Pe mine, nu!

Eu am doar o nedumerire:

De ce au mai fost arestati?

Si acestia, ca majoritatea in ultima vreme ?!

Arestati la gramada, cu dubele, autocarele etc. etc.

Apoi ... liber, liberati cu totii! Mai putin psd-istul senator Voicu!

Admin

Departamentului de Stat al SUA vs Guvernul Boc. Nimic nou, le stim si noi

2011-04-09T04:12:00.001+03:00

Raportul Departamentului de Stat al SUA: Guvernul român aplică ineficient legi privind corupţia

Legea română prevede pedepse pentru corupţia în sistemul public, însă Guvernul nu aplică eficient aceste legi, notează Raportul Departamentului de Stat al SUA pe probleme de drepturile omului pentru 2010, care se referă şi la cazurile de politicieni cu imunitate implicaţi în acte de corupţie.

Documentul Departamentului de Stat american vorbeşte despre cazul Voicu - Costiniu - Locic, remarcând că Senatul a aprobat cererea privind arestarea preventivă a lui Cătălin Voicu, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pe cea referitoare la judecătorul Florin Costiniu de la instanţa supremă.

Raportul notează însă faptul că, în decembrie, Camera Deputaţilor a respins cererile DNA privind anchetarea fostului ministru Monica Iacob Ridzi, una dintre ele referitoare la o percheziţie electronică, iar cea de-a doua privind extinderea cercetărilor în respectivul dosar.

Un al doilea caz este cel al deputatului Dan Păsat, o cerere privind arestarea sa preventivă fiind respinsă de Camera Deputaţilor "spre sfârşitul anului".

"Răspunsul ineficient al autorităţilor la cazurile de corupţie a rămas un subiect intens criticat în public, în mediul politic şi în presă. ONG-urile şi presa au continuat să susţină că niciun caz de mare corupţie nu a fost soluţionat prin condamnări cu executare", se precizează în raportul citat.

Autorii documentului notează că, totuşi, numărul condamnărilor pentru corupţie a crescut "în mod semnificativ" de-a lungul anului, ei amintind de condamnarea unui senator, a cinci primari, a unui viceprimar, a unui procuror-şef şi a 22 de poliţişti, toate în 2010.

Documentul mai notează şi rezultatele obţinute în urma cooperării între DNA şi DGA, precum şi între celelalte unităţi antifraudă din diferite ministere, care a dus la condamnarea a doi ofiţeri cu grad superior din Ministerul Apărării Naţionale şi a altor trei persoane acuzate de abuz în serviciu, corupţie şi trafic de influenţă.

"Cele 30 de dosare ale DNA deschise în anii anteriori vizând foşti miniştri, secretari de stat şi parlamentari au progresat foarte încet", afirmă însă autorii raportului, care pun lipsa progreselor în soluţinarea acestora pe seama deciziilor legislative sau a excepţiilor de neconstituţionalitate.

Documentul vorbeşte şi despre corupţia din poliţie, care "contribuie la lipsa de respect a cetăţennilor pentru poliţie" şi, implicit, faţă de autoritatea poliţienească.

"Salariile mici şi absenţa primelor au dus la scăderi de personal şi la situaţia în care oficiali ai poliţiei sunt suspectaţi că iau mită", mai scriu autorii raportului.

În raport se face referire şi la Agenţia Naţională de Integritate, care, în 2010, a avut un hiatus de câteva luni din cauza unei decizii a Curţii Constituţionale. Legea ANI a fost până la urmă corectată, obligaţia depunerii declaraţiilor de avere rămânând în vigoare, însă procedura de confiscare a bunurilor nejustificate devenind şi mai anevoioasă.
Stire: Mediafax.ro

Am revenit !

2010-10-11T00:49:00.005+03:00

Admin

====================

==========

Stema judetului Mehedinti

Mai pot fi CITIT aici:

MEHEDINTI Blog online - Open Access publishing

si aici:

Romania megalitica

Ar mai fi, dar le gasiti voi ...
Va multumesc tuturor pentru intelegere!
Admin, V.Burcu